2 авг. 2011 г.

Locul unde trăieşte credinţa ...

,,Religia este, ca să spunem aşa, adâncul liniştit al mării, care rămâne liniştit oricât de înalte ar fi valurile" (Ludwig Wittgenstein)

Ne-am născut creştini, creştini ortodocşi, în acest colţişor de rai, care este satul nostru natal Moleşti. De la intrarea-n sat se observa frumoasa biserică ortodoxă "Sfântul Nicolae", recent renovată, cu susţinerea localnicilor credincioşi, care au contribuit cu anumite sume de bani, din proprie dorinţă şi credinţă. Prima biserică în sat a fost construită în anul 1889. Biserica respectivă a fost închisă în timpul colectivizării, în perioada postbelică. În anul 1981, în urma alunecărilor de teren, biserica a fost grav avariată. Ca amintire de la această biserică, a rămas doar postamentul de piatră, care a rezistat vremurilor totalitarismului sovietic.
Credincioşii cu suflet mare şi cu mare credinţă faţă de Dumnezeu, au început în 1989 construcţia unei noi biserici, cu hramul Sfântului Nicolae, sărbătoare care consemnează de asemenea şi hramul satului, pe data de 22 mai, al fiecărui an. În anul 2007, datorită efortului depus de Părintele Andrei şi de credincioşi, biserica a fost renovată.
Răstignirile veghează viaţa satului. De la intrarea-n sat se observă şi prima răstignire, ce-i întâmpină pe cei reveniţi acasă sau pe oaspeţi, care dintr-un motiv sau altul, au ales acest drum, să ajungă la Moleşti. Răstignirile sunt deseori lângă fântâni, binecuvântând apa şi pe cei care venind la fântână, îşi fac mai întâi cruce la răstignire, iar apoi îşi permit să bea din apa binecuvântată.
Credinţa este alături de locuitorii satului, în clipele de cumpănă sau de bucurie, mulţumindu-i lui Dumnezeu, pentru fiecare zi, pentrecută pe Pământ. În schimb, ei au grijă de altarul lui Dumnezeu, contribuind la întreţinerea acestuia. Primăvara, în ajunul sărbătorilor de Paşti, când toată lumea face curăţenie prin gospodării, şcoalrii, liceenii fac ordine în cele 2 cimitire, cel vechi şi cel nou, îngrijesc de morminte, strângând ramuri căzute de la copaci, prăşind iarba, ce creşte în lipsa îngrijitorilor permanenţi.
Sărbătorile religioase unesc lumea, care vine masiv la biserică, uitând de griji şi de nevoi, căci în casa Domnului ne putem regăsi şi găsi alinarea sufletului nostru. Aşa sărbători ca Crăciunul, Paştele, Paştele Blajinilor, sunt sărbătorite de tot satul.

Credinţa este iubire, iubire faţă de aproapele tău, faţă de tot ce te înconjoară. Îmi iubesc mult satul meu natal !











Комментариев нет:

Отправить комментарий